Financial Times: La 30 de ani de la protestele din piața Tiananmen, tinerii din China preferă confortul în locul democrației

Protestele desfășurate la Beijing în anul 1989 evidențiau dorința de instaurare a democrației în China. „Treizeci de ani mai târziu, tinerii chinezi se bucură de multe dintre beneficiile pe care le cereau protestatarii: libertate de circulație în străinătate, libertate de a-și alege locurile de muncă și detașare de greutățile zilnice ale corupției și inflației. Dar, în loc să vrea democrație – un alt drept cerut de predecesorii lor – sunt din ce în ce mai nemulțumiți de SUA, în contextul conflictului comercial prelungit și al sentimentului că în sfârșit China este egală cu America din multe puncte de vedere”, comentează editorialistul Lucy Hornby într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „La trei decenii după Tiananmen, tinerii din China își pierd încrederea în SUA / Noua generație este definită prin conflictul comercial și confortul material, mai degrabă decât prin democrație”.

A 30-a comemorare a acțiunilor de reprimare a protestelor din Piața Tiananmen a confirmat că membrii prosperei clase de mijloc din China nu se vor ridica neapărat împotriva Partidului Comunist, așa cum s-ar aștepta mulți observatori internaționali.

„Tinerii născuți în acest secol știu doar că economia Chinei a luat amploare. Își aduc aminte doar de Jocurile Olimpice de Vară din 2008 și de avântul economic”, afirmă Xiao Qiang, care studiază situația Internetului în China la Universitatea Berkley din California. În schimb, generația sa, născută în perioada de stagnare de după Revoluția Culturală, considera „Statele Unite standardul de aur la care spera să ajungă”.

Aniversarea actelor de reprimare nu va fi marcată în China, unde autoritățile evită constant orice referire la evenimente. Wei Fenghe, ministrul Apărării, a declarat la Conferința pentru Dialog Shangri din Singapore că reacția autorităților a fost decizia „corectă” în 1989, argumentând că națiunea beneficiază de atunci de „stabilitate”.

„Chinezii trebuie înțeleși. Poate că înjurăm Guvernul, dar vrem o națiune chineză de succes”, afirmă un angajat din domeniul tehnologiei numit Song, în vârstă de peste 20 de ani, care susține că a crescut „sub influența culturii americane”. A refuzat să își dezvăluie numele întreg, din cauza sensibilității subiectelor relațiilor China-SUA și aniversării din 4 iunie.

„Până în luna mai, când negociatorii Beijingului și Washingtonului eșuaseră în semnarea unui acord pentru a pune capăt conflictului comercial, presa de stat chineză a avut grijă să nu stârnească sentimente antiamericane. Beijingul a relaxat restricțiile în contextul impasului negocierilor. Acum, pozițiile presei de stat împotriva «intimidărilor» americane au avut efect asupra tinerilor precum Song, a cărui admirație față de SUA s-a diminuat din cauza războiului comercial”, notează FT.

„Este un sentiment foarte neconfortabil. Este ca și cum ai gândi despre cineva că este un tip puternic, dar se întoarce împotriva ta”, spune Song.

Tinerii chinezi care sunt suficient de bogați pentru a călători nu mai găsesc în străinătate lucruri atât de impresionante comparativ cu ce au în țara lor. „Oamenii nu prea mai sunt atât de idealiști despre America. Merg acolo și descoperă o serie de probleme. În plus, acum avem libertatea de a călători și putem face comparații”, afirmă un tânăr absolvent.

În ianuarie, președintele Xi Jinping a cerut „intensificarea educației ideologice și politice în rândul tinerilor” în cadrul unei conferințe pe tema „prevenirii extinderii riscurilor majore”. Sensul implicit este că Partidul Comunist chinez încă îi consideră pe tineri o potențială amenințare la adresa regimului”, subliniază analistul Xiao Qiang, de la Universitatea Berkeley.

După protestele din 1989, „Partidul Comunist chinez a redublat eforturile pentru inculcarea mândriei patriotice în tânăra generație”, explică Jessica Chen Weiss, profesor la Universitatea Cornell.